Analiza unor metode de invatare

Fiecare om are un model propriu de invatare.
De fapt suntem combinatii unice a unor factori uneori haotici si de aceea nu exista in acest caz un adevar general valabil.

Unii invata din carti, indiferent ca aplica sau nu exact ce se scrie acolo, dar cu siguranta ceea ce citesc le influenteaza intr-un fel sau altul deciziile sau actiunile lor viitoare. Altii invata prin experienta.

Va voi prezenta in continuare mai multe concepte care sustin punctul meu de vedere: si anume ca suntem unici si diferiti. Si nu exista un mod bun sau rau de invatare.
Exista doar un proces de invatare.

Ciclul de invatare a lui Kolb

David Kolb Despre ciclul lui Kolb poti sa citesti aici a realizat o schema in 4 pasi a unui proces de invatare:
A. Experienta Concreta (sentimente si emotii)
B. Observatie reflexiva (observare)
C. Conceptualizare/Generalizare (gandire)
D. Experimentare activa (actionare)

In functie de algoritmul de invatare, oamenii incep cu un anumit pas: unii incep prin a face, altii prin a gandi, altii prin a simti, altii prin a observa.
Toti trec complet prin acest ciclu, de foarte multe ori pe parcursul vietii, incepand din copilarie.

Pentru o mai buna intelegere sa analizam cum invata un copil sa aprinda lumina.

Cazul 1: BCDA
Incepe cu pasul B: Copilul observa ca parintii apasa pe un buton pe perete. Apoi se face lumina
Pasul C: Trage de aici concluzia ca daca apasa pe buton, se lumineaza camera
Pasul D: Se duce si el si apasa, confirmandu-si astfel presupunerea
Pasul A: Intr-o casa noua, se duce si apasa direct pe intrerupator

Cazul 2: ABCD
Pasul A: Copilul vede un buton pe perete, este curios si apasa pe el
Pasul B: Observa ca de cate ori apasa pe buton se aprinde lumina
Pasul C: Trage concluzia generala ca de cate ori apasa pe un buton se va aprinde lumina
Pasul D: Cand merge intr-o casa noua apasa pe buton si lumina se aprinde

Dupa cum se poate observa in cele doua cazuri, desi procesul de invatare porneste din pasi diferiti, rezultatul este acelasi: copilul invata cum sa aprinda lumina de la un intrerupator.

Revenind la dilema despre invatarea prin studiu versus invatarea prin experienta, putem sa comparam cazul 1 cu a studia.
Si cazul 2 cu a experimenta.
In ambele, rezultatul in lumea reala este acelasi: lumina se aprinde :)

Sisteme de reprezentare si modelul VAKOG

In NLP Ce inseamna NLP: Richard Bandler si John Grinder se vorbeste despre sisteme de reprezentare. Aceste sisteme de reprezentare sunt modul in care fiecare om prefera sa isi ia informatia despre realitatea in care traieste.
Si modul in care preferam sa ne extragem si filtram informatia, influenteaza modul in care invatam.
Astfel exista 5 sisteme de reprezentare Mai multe despre sistemele de reprezentare aici identificate pana in prezent:
- Vizual -> persoanele care prefera modul vizual, imagini si culori
- Auditiv -> persoanele care prefera dialogul, cuvintele, comunicarea
- Kinestezic -> persoanele care prefera sentimentele si se ghideaza dupa cum se simt
- Olfactiv -> legat de miros
- Gustativ -> legat de gust
Pentru ca Olfactiv si Gustativ sunt doua sisteme de reprezentare ce se gasesc la mai putin de 1% din populatie, ele nu sunt studiate foarte diferit de sistemul kinestezic si multi autori le includ in acesta.

Ca exemplu concret, daca o persoana se pierde intr-o anumita zona si nu gaseste drumul, iata un posibil comportament pe cele 5 sisteme de reprezentare:
- Vizualul va incerca sa isi readuca in minte imaginea unei harti pe care a vazut-o sau imaginea unu indiciu
- Auditivul va re-asculta in minte sa ce i-a spus mai exact cel care i-a explicat drumul sau ce a auzit despre acest drum
- Kinestezicul va merge pur si simplu, stiind ca va simti cumva care este directia buna

Nu voi intra acum in analiza aprofundata a acestor sisteme de reprezentare, voi prezenta doar elementele ce au legatura cu procesul de invatare si mai exact cu invatarea prin studiu sau prin experienta.
O persoana auditiva prefera de cele mai multe ori sa citeasca sau sa asculte o anumita informatie ca sa o invete.
O persoana vizuala, prefera de cele mai mult ori sa vada sau sa isi imagineze o anumita informatie ca sa o invete.
O persoana kinestezica prefera sa simta, sa atinga, sa aiba un sentiment legat o anumite informatie ca sa o poata invata.
Reluand exemplul cu intrerupatorul, cel mai probabil:
- Vizualul se va uita la cum fac parintii sai sau se va uita direct la intrerupator.
- Auditivul va prefera sa asculte o explicatie si apoi sa apese pe intrerupator.
- Kinestezicul va apasa cel mai probabil direct pe intrerupator sau il va atinge.
Dupa cum se poate observa si in functie de acest sistem de reprezentare, sunt persoane care pot si vor sa invete citind carti sau instructiuni, dar sunt si persoane care prefera sa faca, sa atinga sau sa mearga acolo si sa vada

Generalizare

Binenteles ca viata reala lucrurile se intampla atat potrivit modelului de invatare a lui Kolb cat si prin intermediul acestor sisteme de reprezentare. Si astfel rezulta din combinatia acestor doua modele, cel putin 12 sisteme de invatare diferite orientate fie spre analiza si apoi actiune, fie pe actiune si apoi analiza.
Dar aceste doua teorii (Kolb si VAKOG) nu sunt singurele create pentru a explica diferentele sau similaritatile dintre noi. De aici provine unicitatea fiecaruia de a avea propria metoda de invatare, care ii asigura in orice moment maximul posibil din experientele pe care le traieste.

Prin analiza acestor doua criterii de categorisire pot sa observ ca sunt persoane care au un proces natural inclinat in primul rand pe a face si apoi pe analiza, si persoane care au un proces natural de invatare bazat pe experimentare directa.

Invatarea prin experienta este intr-adevar modelul de invatare cel mai cunoscut si cel mai raspandit. Si de fapt fiecare dintre noi area aceasta capacitate. Este mai apropiata de modul natural de invatare si in felul asta mai usoara ca efort.
Invatarea prin studiu, este caracteristica unui grup mai restrand de persoane, presupunand mai mult lucrul cu concepte abstracte, decat cu experiente concrete si presupune un efort mental mai mare.

Din punctul meu de vedere pentru ca exista o multitudine de factori care determina acest proces de invatare, nu vom fi niciodata capabili sa intelegem exact cum invata alta persoane.
Exista modele si generalizari, dar ele sunt mai mult statistice (inclusiv cele prezentate de mine aici).
De cele mai multe ori abia ne intelegem pe noi insine. Dar incercarea de a intelege cum invata o alta persoana, din punctul meu de vedere este inutila si neproductiva.
Tot ceea ce facem sau gandim ne formeaza continuu in viata. Fie ca merg sau citesc o fraza, ea are o influenta in viata mea.

Cum putem totusi sa folosim aceasta informatie?

Voi da trei exemple foarte practice:
Exemplul 1: Daca trebuie sa lucrezi cu un grup de oameni, sa le ghidezi un proces de invatare (de exemplu ca trainer), atunci mergi la sigur daca alegi invatarea prin experiente, pentru ca este un mod natural de invatare. Si mai ales cand lucrezi cu un grup de oameni pe care nu il cunosti.

Exemplul 2: Daca trebuie sa livrezi un proces de invatare unui grup de oameni cu care lucrezi de multa vreme, atunci poti sa abordezi mai abstract cu ajutorul materialelor, avand astfel posibilitatea de a transfera mai multe cunostinte.

Exemplul 3: Daca as vrea sa incep de maine sa investesc in Forex, atunci cu siguranta intai as citi foarte mult ca sa pot intelege mecanismele si modalitatile de lucru si abia apoi as investi primii bani.

PS: Ideea acestui articol a pornit citind frumoasa disputa pe aceasta tema intre Stefan Murgeanu si Semanticus

3 thoughts on “Analiza unor metode de invatare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>